Urzicile sunt tare vesele când e soare

Chiar și când arată ca niște gospodine care au ieșit să bată covoare, căci așa mi-a spus colega mea de cameră. Dar nu contează, hai, mai avem de râs câteva ore, mai avem de stat în soare câteva zâmbete, mai avem de respirat câteva perdele trase. Și știi ce e cel mai interesant? Că Urzicile nu simt când le doare ceva și se trezesc cu un umăr ars de soare și cu picioarele înțepate de măceșe sau trifoi. Sau alte plante. Că Urzicile nu pot înțepa vara, pentru că vara este singurul anotimp care le priește. Ar fi în stare să se joace cu fluturii, să se joace cu valurile, să râdă de soare, să se creadă poete, să mănânce pământ și var timp de un veac de nesingurătate. Căci vara asta, promit, totul se va termina și o va lua de la capăt. Toate zâmbetele vor fi mai noi și mai largi și un pic mai frumoase, cu tot cu dintele ăla strâmb. Și toate fustele vor fi mai vaporoase, toate pisicile mai blânde și toți oamenii mai frumoși. Tadam! Taram! Tadam! Vara asta, vara asta o să ne îndrăgostim, că așa zice melodia și-o să tâmpim - o să fugim pe Marte, căci din nou, așa zice melodia. 

Până atunci, hai să zâmbim fiecare pe balconul lui, să ne respirăm fiecare perdeaua lui și să ne îmbunăm fiecare defectele lui!

Vara ne vrea renovați și proaspeți. Vara nu există frustrare și tristețe și certuri. Vara nu există nici nopți. 

Așteptam vara asta ca pe un șampon de urzici.