Verbul zilei (I)

Buna seara,

Eu sunt Urzica si nu mai am viata. Dar sper sa-ncep sa am, acum ca iau concediu. Neah, nu inca, mai am de omorat ceva timp. Dupa, ma intorc sa-l inviu si sa-l traiesc cu adevarat.

Cel mai frumos lucru care ti se poate intampla atunci cand viata ta nu mai are gust este sa te indragostesti.

Zilele trecute ma gandeam la iubire. Ma gandeam ca inselatul unui partener este fix ca schimbatul perechii de pantofi. Ii ai pe astia noi, sunt super, ti i-ai dorit de mult, sunt perfecti, iti place sa te afisezi cu ei in public. Apoi dintr-o data iti dai seama ca ceva se intampla. Sunt prea grei sau iti fac batai sau ca, de fapt, miros urat etc. In fine, orice mizeriuta de-asta. Si dintr-o data, dupa doua saptamani de fluturare, ii arunci intr-un colt si-ti pui pantofii vechi in picioare -asa comozi, asa de cunoscuti, atat de dragi.

Si dintr-o data, m-a lovit inspiratia: m-am indragostit. Intr-un mod stupid, doar ca asa e. Nu-l cunosc, nu stiu cinne e, cum e, cu ce se ocupa, al cui e etc. Doar ca m-am indragostit, pentru ca am simtit acea chestie cliseica. Ca asa trebuie sa fie, ca asa a fost facut. Si ma resemnez. Nu vreau sa stie, nu vreau sa fac nimic pentru asta, vreau sa fiu doar eu cu starea asta narcotica. Sa ma ingrop in insomnie si sa visez.

Dupa ce m-am chinuit 5 minute sa neg ca asa e, am zic ok si-am respirat adanc.

Trag pe nari in fiecare zi emotia,
trag cu ochiul dupa colturi sa-l vad,
trag in piept fumul de tigara, 
trag de mine sa mai creasca,
trag cu glontele-n vointa,
trag de timp cand este langa mine,
trag la masea ca sa nu doara,
mai trag de limba pe cateva cineva,
sper ca am tras lozul norocos cu indragostirea asta,
si doar pentru ca a tras Afrodita la casa mea,
nu inseamna ca ma trag pe fund,
chiar daca nu trage de fiare,
e egal, pentru ca oricum nu vrea sa i-o trag .
Si nu ma trage pe mine la raspundere, prietene,
ca doar nu-ti trag clopotele
si nici nu te trag in jos.
De cand e gol in mine, a inceput sa ma traga curentul.

Sau despre verbul zilei. A trage :)