luni, 7 februarie 2011
duminică, 6 februarie 2011
Cugetari despre barbati
Fara nicio noima. Doar idei care vin si pleaca. Creier atrofiat.
- Imi plac barbatii care saruta mana unei femei.Aseara mi-a sarutat mana un barbat necunoscut. Si a fost extraordinar.
- Nu-mi plac femeile rockerilor. Pentru genul ala de barbati, clar nu se potriveste o femeie la fel. Barbatii rockeri au nevoie de femei frumoase, mici, mici, cu gropite in obraji si cu fusta.
- Vad tot mai des barbati in metrou care citesc. Nu ziare sau mesaje de la femei, ci carti, carti adevarate, cu miros de mucegai dulce. Si i-as lua pe toti, pe toti acasa.
- Barbatii is mult mai lipsiti de curaj decat noi. Am vazut aseara asta in ochii unui tip. Si era rosu in obraji. Si-s minunati barbatii rosii in obraji.
- Trebuie sa existe pe lumea asta un barbat caruia sa-i placa de vocea mea ragusita! Trebuie trebuie!
- Cel mai destept barbat e ala care-mi ghiceste intentiile si mi le spune direct in fata, fara teama ca ar putea gresi.
- Cica umblu cu "imitatii de barbati"!
- Barbatii care nu stiu sa se imbrace pe ei probabil nu stiu nici sa dezbrace...pe altele!
- Barbatul perfect pentru mine, jur, o sa fie urmatorul care o sa ma suporte mai mult de o luna.
- "-Dansati cu mine-o viata-ntreaga"-O viata intreaga si-o zi.
- Desi sunt un om instabil emotionat nu sunt adepta ideii ultra-mega-feministe ca barbatii trebuie folositi doar in scopuri pur biologice si atat. Trebuie sa le vedem si partea buna, calitatile, talentele, ideile originale etc., chiar daca doar pe parcursul unei singure melodii.
- Nu cred in ideea "Toti barbatii sunt la fel". Nici unul nu seamana cu celalalt.
- Cu metroul circula majoritar barbati urati.
miercuri, 19 ianuarie 2011
De ce iubim noi Literele?
Toata scarba din lume pentru facultatea la care ma duc. Poate de-aia se explica de ce citesc jurnalul lui Che Guevara in plina sesiune, cu examene pe banda rulanta.
Luni am avut examen la folclor. Cu un domn profesor usor senil care cica a predat la Sorbona. Nu stiu cu aia cum era, dar pe noi ne-a uitat. Dupa ce jumatate de semestru ne-a predat materia de anul I, pentru ca habar n-aveam ca suntem anul II, la examen a uitat sa vina. Am asteptat si noi de la 10 pana la 10 jumate cand a aparut un domn seminarist foarte cu sange in cohones si ne-a intrebat senin: 'Ba, voi sunteti prosti?'. Aaaa, nu, cred ca voi toti sunteti. Bun, pana aici in regula.
Domnul coios ne face marea favoare de a-l contacta pe domnul senil. Domnul senil recunoaste ca a uitat de noi si ii recomanda sa le dea 'astora' (astia suntem noi, astia, astia, catamai oamenii de 20 de ani, astia!) legenda. Dupa 45 de minute maxim ne-au dat afara din sala. Ar fi trebuit sa stam 2 ore, dar na, cu o ora in plus, cu una in minus, tot aia.
Plus ca suntem niste...cum era?..ah, da, 'roti de bicicleta desumflate'. Na-ti-o p-asta!
Astept cu interes rezultatele.
Pentru ca iubim sa fim la Litere si iubim sa dam examen la folclor :).
joi, 6 ianuarie 2011
Existam, ba!
Noi n-o mai ardem de mult cum trebuie.
Chiar nu.
Noi bem si ne drogam si fumam si stam treji pana intram in coma de nesomn.
Noi citim pana ne lacrimeaza ochii. Noi citim prostii. Noi nu citim clasici, noi o ardem cu Reverte si cu Teodor Duna.
Noi ne bagam orice in viata si in cer.
Noi nu mai privim luna.
Noi nu ne mai pupam pe frunte si nu ne mai tinem de mana pe strada.
Noi suntem gay si lesbi toti.
Noi ne tatuam si ne pirsam pana ne umplem de bube.
Noi purtam plete si barbi.
Noi ascultam muzica tare in metrou.
Noi scuipam si fumam pe strada.
Noi nu oferim locul babelor in autobuz.
Noi ne injuram profii in fata.
Noi ne machiem strident si ne imbracam colorat.
Noi fugim cand vrem la mare sau la munte, cu nasu', cu trenu'.
Noi ne adresam parintilor cu 'ba!'.
Noi ne injuram in loc de salut.
Noi nu ne mai trimitem scrisori de dragoste.
Noi socializam pe facebook.
Noi avem joburi, ca s-avem bani de tutun si alcool.
Noi n-avem relatii clare intre noi, totu'-i confuz.
Noi suntem toti, da' toti, ma, artisti, care poeti, care fotografi, care pictori, care dansatori, care chitaristi. Da' toti, ma, avem suflet de artisti.
Noi ne bagam orice in politica.
Noi nu salutam batranii.
Noi nu dam bani cersetorilor.
Da' stiti, ba, ce? Stiti ce, coaie?
Noi punem 'pe' inainte de 'care' in complementul direct, deci EXISTAM, ba!
miercuri, 22 decembrie 2010
Sarbatori fericite!
Asa bun, sarbatorile vin si pentru fiecare dintre noi ele inseamna altceva si altceva, desi paradoxal ne simtim uniti de acelasi spirit.
Ne uneste o anxietate, o panica profunda ca trebuie, trebuie! Trebuie sa orice, dar trebuie. Si cum spuneam, fiecare trebuie sa altceva.
Unii trebuie sa dea o fuga pana la munte, sa-si puna bocanci de muntoman si rucsacul in spate si sa se inghesuie in trenuri pline de bozgori, neincalzite, lente, leeente. Trebuie sa fuga pe partie si sa-si murdareasca hainele intr-o zapada mocirloasa, cum numai in Romania parca e.
Altii trebuie sa doarma, sa se odihneasca, sa traga jaluzele, sa vada filme cu Mos Craciun. Trebuie, trebuie, cu toate ca nu simt nicium sarbatorile si casc toata ziua.
Sunt femeile care trebuie trebuie sa gateasca atata mancare incat ar ajunge pana la 1 mai. Dar trebuie sa se oboseasca ornand salata de beof, pentru sotul iubitor care va remarca doar ca iar e patrunjel pe ea.
Suntem noi, astia cu inima mare, care trebuie trebuie sa cumparam cadouri pentru toata lumea,trebuie sa ne cheltuim toti bani si sa ajungem acasa dupa 2 zile de foame crunta, dar cu multe cadouri, cautate prin orice colt de magazin. Dar trebuie.
Plus ca trebuie sa ne vizitam toate rudele de sarbatori, chiar daca...doar de sarbatori le vizitam. Nici n-avem ce ne spune si ne indopam cu vin si prajituri. Dar, daca nici de sarbatori, atunci cand trebuie s-o facem, nu?
Cat despre mine, trebuie trebuie sa beau un vin fiert, trebuie sa ma joc in zapada, trebuie sa fac o plimbare matinala rau cu un baiat frumos, trebuie sa impodobesc casa, trebuie sa citesc o carte dulcegoasa.
Si sunt fericita ca am bocanci de muntomanca, ha ha!
Sarbatori fericite !
luni, 20 decembrie 2010
marți, 7 decembrie 2010
Orasul si ura
Orasul asta a strans prea multa ura in noi. Nu mai suport oamenii grabiti, care te calca pe tenesi si te imping la metrou, nu mai suport oamenii nervosi, care trec pe rosu si injura pietonii, oamenii care nu au timp sa astepte 2 minute autobuzul, gandindu-se la sine zambind, nu plimbandu-se agitati pe trotuar. Sunt seaca aici, nu mai gandesc nimic,nu mai scriu nimic,nu mai citesc la fel de mult.Pentru ca orasul ne soarbe energia,ne lasa dezbracati de noi insine.
M-am aruncat intr-un joc crunt al urii, care n-o sa se termine bine pentru unul dintre oi:om contra oras.Urasc oamenii din casa mea, oamenii din scoala mea, oamenii cu care merg zilnic catre munca, cu care impart acelasi aer cu miros cu mucegai in orasul asta mizer.
Vreau sa respir muntii, sa-mi inund venele cu marea tarii asteia. Vreau casa mea, cu ai mei, cu mirosul ala de cald, fierbinte, bland, cu prietenii mei pe care tot orasul ala mi i-a furat. Vreau calmul ala al oamenilor care iau timpul ca atare, nu-l forteaza, nu incearca sa infrunte zeii. Vreau linistea sufleteasca pe care doar acasa o am. Vreau sa scap de insomniile astea, de care mi-e frica, mi-e extrem de frica, pentru ca raman singura cu mine, cu mine, victima orasului, cu ura inundandu-i fiecare celula. Si nu-mi place de mine asta noua, nervoasa, stresata, obosita mereu, care zambeste atat, atat de rar, care se uita la ceas de mii de ori pe zi. Vreau sa traiesc linistita, sa dorm linistita, sa iubesc linistita.
Oza spunea cand: 'din ce sunt facut? un fier de proasta calitate.' Da, asta sunte, fiare care se izbesc unele de altele, fara sa se contopoasca, fara sa-si imprumute culori sau mirosuri. Metale goale grotesti, incredibil de grotesti.
Iti declar razboi, oras mizer. Da-ma inapoi. Da-mi o bere intr-o carciuma aglomerata, dar nu-mi lua atat de multe in schimb.
Oamenii si-au vandut sufletul cand s-au mutat la oras.
Si bine zicea Blaga ca vesnicia s-a nascut la sat. Vesnicia atat de suficienta oricui. Si necesara.
Am strans prea multa ura. Si simt ca ma sufoc. Vreau sa respir.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)