De ce iubim noi Literele?

Toata scarba din lume pentru facultatea la care ma duc. Poate de-aia se explica de ce citesc jurnalul lui Che Guevara in plina sesiune, cu examene pe banda rulanta.

Luni am avut examen la folclor. Cu un domn profesor usor senil care cica a predat la Sorbona. Nu stiu cu aia cum era, dar pe noi ne-a uitat. Dupa ce jumatate de semestru ne-a predat materia de anul I, pentru ca habar n-aveam ca suntem anul II, la examen a uitat sa vina. Am asteptat si noi de la 10 pana la 10 jumate cand a aparut un domn seminarist foarte cu sange in cohones si ne-a intrebat senin: 'Ba, voi sunteti prosti?'. Aaaa, nu, cred ca voi toti sunteti. Bun, pana aici in regula.

Domnul coios ne face marea favoare de a-l contacta pe domnul senil. Domnul senil recunoaste ca a uitat de noi si ii recomanda sa le dea 'astora' (astia suntem noi, astia, astia, catamai oamenii de 20 de ani, astia!) legenda. Dupa 45 de minute maxim ne-au dat afara din sala. Ar fi trebuit sa stam 2 ore, dar na, cu o ora in plus, cu una in minus, tot aia.

Plus ca suntem niste...cum era?..ah, da, 'roti de bicicleta desumflate'. Na-ti-o p-asta!

Astept cu interes rezultatele.

Pentru ca iubim sa fim la Litere si iubim sa dam examen la folclor :).

Existam, ba!

Noi n-o mai ardem de mult cum trebuie.

Chiar nu.

Noi bem si ne drogam si fumam si stam treji pana intram in coma de nesomn.

Noi citim pana ne lacrimeaza ochii. Noi citim prostii. Noi nu citim clasici, noi o ardem cu Reverte si cu Teodor Duna.

Noi ne bagam orice in viata si in cer.

Noi nu mai privim luna.

Noi nu ne mai pupam pe frunte si nu ne mai tinem de mana pe strada.

Noi suntem gay si lesbi toti.

Noi ne tatuam si ne pirsam pana ne umplem de bube.

Noi purtam plete si barbi.

Noi ascultam muzica tare in metrou.

Noi scuipam si fumam pe strada.

Noi nu oferim locul babelor in autobuz.

Noi ne injuram profii in fata.

Noi ne machiem strident si ne imbracam colorat.

Noi fugim cand vrem la mare sau la munte, cu nasu', cu trenu'.

Noi ne adresam parintilor cu 'ba!'.

Noi ne injuram in loc de salut.

Noi nu ne mai trimitem scrisori de dragoste.

Noi socializam pe facebook.

Noi avem joburi, ca s-avem bani de tutun si alcool.

Noi n-avem relatii clare intre noi, totu'-i confuz.

Noi suntem toti, da' toti, ma, artisti, care poeti, care fotografi, care pictori, care dansatori, care chitaristi. Da' toti, ma, avem suflet de artisti.

Noi ne bagam orice in politica.

Noi nu salutam batranii.

Noi nu dam bani cersetorilor.

Da' stiti, ba, ce? Stiti ce, coaie?

Noi punem 'pe' inainte de 'care' in complementul direct, deci EXISTAM, ba!

Sarbatori fericite!

Asa bun, sarbatorile vin si pentru fiecare dintre noi ele inseamna altceva si altceva, desi paradoxal ne simtim uniti de acelasi spirit.

Ne uneste o anxietate, o panica profunda ca trebuie, trebuie! Trebuie sa orice, dar trebuie. Si cum spuneam, fiecare trebuie sa altceva.

Unii trebuie sa dea o fuga pana la munte, sa-si puna bocanci de muntoman si rucsacul in spate si sa se inghesuie in trenuri pline de bozgori, neincalzite, lente, leeente. Trebuie sa fuga pe partie si sa-si murdareasca hainele intr-o zapada mocirloasa, cum numai in Romania parca e.

Altii trebuie sa doarma, sa se odihneasca, sa traga jaluzele, sa vada filme cu Mos Craciun. Trebuie, trebuie, cu toate ca nu simt nicium sarbatorile si casc toata ziua.

Sunt femeile care trebuie trebuie sa gateasca atata mancare incat ar ajunge pana la 1 mai. Dar trebuie sa se oboseasca ornand salata de beof, pentru sotul iubitor care va remarca doar ca iar e patrunjel pe ea.

Suntem noi, astia cu inima mare, care trebuie trebuie sa cumparam cadouri pentru toata lumea,trebuie sa ne cheltuim toti bani si sa ajungem acasa dupa 2 zile de foame crunta, dar cu multe cadouri, cautate prin orice colt de magazin. Dar trebuie.

Plus ca trebuie sa ne vizitam toate rudele de sarbatori, chiar daca...doar de sarbatori le vizitam. Nici n-avem ce ne spune si ne indopam cu vin si prajituri. Dar, daca nici de sarbatori, atunci cand trebuie s-o facem, nu?

Cat despre mine, trebuie trebuie sa beau un vin fiert, trebuie sa ma joc in zapada, trebuie sa fac o plimbare matinala rau cu un baiat frumos, trebuie sa impodobesc casa, trebuie sa citesc o carte dulcegoasa.

Si sunt fericita ca am bocanci de muntomanca, ha ha!

Sarbatori fericite !

:) aiureli di pe feisbuc.

Simina Stefana 20 decembrie la 22:36

14 ani?!Valeu!Si de ce "am avut"si nu"am"?
Aaa,nu sunt homofoba,dar eu vreau un baiat/barbat...acum nu stiu,depinde de mine si cum ma simt eu.Fata/Femeie? :)

Geo Ianole 20 decembrie la 22:38

pai da, de la gradinita. eram de mici impreuna mereu :))) simpatic.
ne-am racit asa....brusc brusc. bucurestiul asta ne-a facut asta.
si eu vreau barbat :D asa adevarat cu un chic di pliata si pirs in limba :x

Simina Stefana 20 decembrie la 22:40

Nasolete.Eu nu vreau sa se intample asta.:-<
SI mie imi place sa aiba parul mare.Daaa,si pierce,dar eu vreau in spranceana.Nu-i nimic!Abia nu ne batem pe el!:))

Geo Ianole 20 decembrie la 22:42

:))) am avut eu ardeleanul meu frumos frumos cu pirs in spranceana si era iarna si frig si muream, eram in fusta si se juca cu pirsul pe buzele mele, omg omg. si ne-am uitat la walle.
si a doua zi a plecat.

baiatul meu...de fapt nu e al meu, e un baiat oarecare caruia i-am zis 'da-mi tot', el a zis 'ce vrei?' eu am raspuns 'vreau tooot' si el a zis 'ok'. asa, asta e asa minunat, cu pirsuri peste tot, si in limba si in spranceana si in barba. si e minunat. tare de tot.dar nu stiu daca imi da tot tot, trebuie sa verific

Simina Stefana 20 decembrie la 22:45

Verifica,verifica,sa nu te trezesti cu inimioara franta.E cel mai urat,apoi!

Gio,eu trebuie sa fug.
Te pup,somn usor!

prostii de 11 noaptea :))))

Orasul si ura

Orasul asta a strans prea multa ura in noi. Nu mai suport oamenii grabiti, care te calca pe tenesi si te imping la metrou, nu mai suport oamenii nervosi, care trec pe rosu si injura pietonii, oamenii care nu au timp sa astepte 2 minute autobuzul, gandindu-se la sine zambind, nu plimbandu-se agitati pe trotuar. Sunt seaca aici, nu mai gandesc nimic,nu mai scriu nimic,nu mai citesc la fel de mult.Pentru ca orasul ne soarbe energia,ne lasa dezbracati de noi insine.

M-am aruncat intr-un joc crunt al urii, care n-o sa se termine bine pentru unul dintre oi:om contra oras.Urasc oamenii din casa mea, oamenii din scoala mea, oamenii cu care merg zilnic catre munca, cu care impart acelasi aer cu miros cu mucegai in orasul asta mizer.

Vreau sa respir muntii, sa-mi inund venele cu marea tarii asteia. Vreau casa mea, cu ai mei, cu mirosul ala de cald, fierbinte, bland, cu prietenii mei pe care tot orasul ala mi i-a furat. Vreau calmul ala al oamenilor care iau timpul ca atare, nu-l forteaza, nu incearca sa infrunte zeii. Vreau linistea sufleteasca pe care doar acasa o am. Vreau sa scap de insomniile astea, de care mi-e frica, mi-e extrem de frica, pentru ca raman singura cu mine, cu mine, victima orasului, cu ura inundandu-i fiecare celula. Si nu-mi place de mine asta noua, nervoasa, stresata, obosita mereu, care zambeste atat, atat de rar, care se uita la ceas de mii de ori pe zi. Vreau sa traiesc linistita, sa dorm linistita, sa iubesc linistita.

Oza spunea cand: 'din ce sunt facut? un fier de proasta calitate.' Da, asta sunte, fiare care se izbesc unele de altele, fara sa se contopoasca, fara sa-si imprumute culori sau mirosuri. Metale goale grotesti, incredibil de grotesti.

Iti declar razboi, oras mizer. Da-ma inapoi. Da-mi o bere intr-o carciuma aglomerata, dar nu-mi lua atat de multe in schimb.

Oamenii si-au vandut sufletul cand s-au mutat la oras.

Si bine zicea Blaga ca vesnicia s-a nascut la sat. Vesnicia atat de suficienta oricui. Si necesara.

Am strans prea multa ura. Si simt ca ma sufoc. Vreau sa respir.

http://www.youtube.com/watch?v=osFzQyqy5qc

Urmaresc niste bloguri inactive. Si blogul meu e inactiv, de fapt. Suntem super si din punct de vedere internetic, nu existam.
Vreau sa-mi reafirm existenta.
Eu sunt Geo si am un blog pe care nu scriu. :D

Exile are 21

Exile are 21. E baiat mare, e barbat mare. Nu mai poate sa zica 'am douaaazeci in pula mia' ca un ardelean adorabil ce e.
Mi-e dor de Exile. Si-l iubesc pe Exile cu 'seni seviorum'-ul nostru. Exile e cuminte, frumos si bun. Exile e dragut si tandru. Nu e ceea ce pare, Exile mi-e doar prieten. Vreau sa-l imbratisez pe Exile de ziua lui.
La multi ani, Exile!

(De ziua ta, Exile, sufar foarte tare. Ia-ma in brate, Exile, cum stii tu. Cum stii tu. Vorbeste-mi, Exile. Ma auzi? Exile? Exile bea mult si des si atunci stiu ca ma iubeste, doar atunci, mai mult decat vreodata, decat atunci cand Exile m-a avut. Si-mi vorbeste despre el, despre mine, imi povesteste cum am fost si cum o sa fiu. Exile e un om real, e un om frumos, inalt, cu buze moi si ochi imensi. Exile e ardelean si vorbeste cu accent.)

Exile are 21. Aveam o bratara, Exile, pentu tine, dar pe care am dat-o unui alt barbat. Nu e ca si cum te-am tradat, Exile.

Cine dracu e Exile, de fapt?

Exile esti tu.

Tu, da.

Da, la tine ma refer.

Sun-o pe Dee Dee si intreab-o cat sufar.

Stiu ca-ti pasa, Exile.

Ma iubesti, Exile, cum te iubesc si eu.

Cu drag, pentru Anthraxx,

Arsura.

http://www.youtube.com/watch?v=_uSqWYzKJkw (pentru tine, Exile)