Sarbatori fericite!

Asa bun, sarbatorile vin si pentru fiecare dintre noi ele inseamna altceva si altceva, desi paradoxal ne simtim uniti de acelasi spirit.

Ne uneste o anxietate, o panica profunda ca trebuie, trebuie! Trebuie sa orice, dar trebuie. Si cum spuneam, fiecare trebuie sa altceva.

Unii trebuie sa dea o fuga pana la munte, sa-si puna bocanci de muntoman si rucsacul in spate si sa se inghesuie in trenuri pline de bozgori, neincalzite, lente, leeente. Trebuie sa fuga pe partie si sa-si murdareasca hainele intr-o zapada mocirloasa, cum numai in Romania parca e.

Altii trebuie sa doarma, sa se odihneasca, sa traga jaluzele, sa vada filme cu Mos Craciun. Trebuie, trebuie, cu toate ca nu simt nicium sarbatorile si casc toata ziua.

Sunt femeile care trebuie trebuie sa gateasca atata mancare incat ar ajunge pana la 1 mai. Dar trebuie sa se oboseasca ornand salata de beof, pentru sotul iubitor care va remarca doar ca iar e patrunjel pe ea.

Suntem noi, astia cu inima mare, care trebuie trebuie sa cumparam cadouri pentru toata lumea,trebuie sa ne cheltuim toti bani si sa ajungem acasa dupa 2 zile de foame crunta, dar cu multe cadouri, cautate prin orice colt de magazin. Dar trebuie.

Plus ca trebuie sa ne vizitam toate rudele de sarbatori, chiar daca...doar de sarbatori le vizitam. Nici n-avem ce ne spune si ne indopam cu vin si prajituri. Dar, daca nici de sarbatori, atunci cand trebuie s-o facem, nu?

Cat despre mine, trebuie trebuie sa beau un vin fiert, trebuie sa ma joc in zapada, trebuie sa fac o plimbare matinala rau cu un baiat frumos, trebuie sa impodobesc casa, trebuie sa citesc o carte dulcegoasa.

Si sunt fericita ca am bocanci de muntomanca, ha ha!

Sarbatori fericite !

:) aiureli di pe feisbuc.

Simina Stefana 20 decembrie la 22:36

14 ani?!Valeu!Si de ce "am avut"si nu"am"?
Aaa,nu sunt homofoba,dar eu vreau un baiat/barbat...acum nu stiu,depinde de mine si cum ma simt eu.Fata/Femeie? :)

Geo Ianole 20 decembrie la 22:38

pai da, de la gradinita. eram de mici impreuna mereu :))) simpatic.
ne-am racit asa....brusc brusc. bucurestiul asta ne-a facut asta.
si eu vreau barbat :D asa adevarat cu un chic di pliata si pirs in limba :x

Simina Stefana 20 decembrie la 22:40

Nasolete.Eu nu vreau sa se intample asta.:-<
SI mie imi place sa aiba parul mare.Daaa,si pierce,dar eu vreau in spranceana.Nu-i nimic!Abia nu ne batem pe el!:))

Geo Ianole 20 decembrie la 22:42

:))) am avut eu ardeleanul meu frumos frumos cu pirs in spranceana si era iarna si frig si muream, eram in fusta si se juca cu pirsul pe buzele mele, omg omg. si ne-am uitat la walle.
si a doua zi a plecat.

baiatul meu...de fapt nu e al meu, e un baiat oarecare caruia i-am zis 'da-mi tot', el a zis 'ce vrei?' eu am raspuns 'vreau tooot' si el a zis 'ok'. asa, asta e asa minunat, cu pirsuri peste tot, si in limba si in spranceana si in barba. si e minunat. tare de tot.dar nu stiu daca imi da tot tot, trebuie sa verific

Simina Stefana 20 decembrie la 22:45

Verifica,verifica,sa nu te trezesti cu inimioara franta.E cel mai urat,apoi!

Gio,eu trebuie sa fug.
Te pup,somn usor!

prostii de 11 noaptea :))))

Orasul si ura

Orasul asta a strans prea multa ura in noi. Nu mai suport oamenii grabiti, care te calca pe tenesi si te imping la metrou, nu mai suport oamenii nervosi, care trec pe rosu si injura pietonii, oamenii care nu au timp sa astepte 2 minute autobuzul, gandindu-se la sine zambind, nu plimbandu-se agitati pe trotuar. Sunt seaca aici, nu mai gandesc nimic,nu mai scriu nimic,nu mai citesc la fel de mult.Pentru ca orasul ne soarbe energia,ne lasa dezbracati de noi insine.

M-am aruncat intr-un joc crunt al urii, care n-o sa se termine bine pentru unul dintre oi:om contra oras.Urasc oamenii din casa mea, oamenii din scoala mea, oamenii cu care merg zilnic catre munca, cu care impart acelasi aer cu miros cu mucegai in orasul asta mizer.

Vreau sa respir muntii, sa-mi inund venele cu marea tarii asteia. Vreau casa mea, cu ai mei, cu mirosul ala de cald, fierbinte, bland, cu prietenii mei pe care tot orasul ala mi i-a furat. Vreau calmul ala al oamenilor care iau timpul ca atare, nu-l forteaza, nu incearca sa infrunte zeii. Vreau linistea sufleteasca pe care doar acasa o am. Vreau sa scap de insomniile astea, de care mi-e frica, mi-e extrem de frica, pentru ca raman singura cu mine, cu mine, victima orasului, cu ura inundandu-i fiecare celula. Si nu-mi place de mine asta noua, nervoasa, stresata, obosita mereu, care zambeste atat, atat de rar, care se uita la ceas de mii de ori pe zi. Vreau sa traiesc linistita, sa dorm linistita, sa iubesc linistita.

Oza spunea cand: 'din ce sunt facut? un fier de proasta calitate.' Da, asta sunte, fiare care se izbesc unele de altele, fara sa se contopoasca, fara sa-si imprumute culori sau mirosuri. Metale goale grotesti, incredibil de grotesti.

Iti declar razboi, oras mizer. Da-ma inapoi. Da-mi o bere intr-o carciuma aglomerata, dar nu-mi lua atat de multe in schimb.

Oamenii si-au vandut sufletul cand s-au mutat la oras.

Si bine zicea Blaga ca vesnicia s-a nascut la sat. Vesnicia atat de suficienta oricui. Si necesara.

Am strans prea multa ura. Si simt ca ma sufoc. Vreau sa respir.

http://www.youtube.com/watch?v=osFzQyqy5qc

Urmaresc niste bloguri inactive. Si blogul meu e inactiv, de fapt. Suntem super si din punct de vedere internetic, nu existam.
Vreau sa-mi reafirm existenta.
Eu sunt Geo si am un blog pe care nu scriu. :D

Exile are 21

Exile are 21. E baiat mare, e barbat mare. Nu mai poate sa zica 'am douaaazeci in pula mia' ca un ardelean adorabil ce e.
Mi-e dor de Exile. Si-l iubesc pe Exile cu 'seni seviorum'-ul nostru. Exile e cuminte, frumos si bun. Exile e dragut si tandru. Nu e ceea ce pare, Exile mi-e doar prieten. Vreau sa-l imbratisez pe Exile de ziua lui.
La multi ani, Exile!

(De ziua ta, Exile, sufar foarte tare. Ia-ma in brate, Exile, cum stii tu. Cum stii tu. Vorbeste-mi, Exile. Ma auzi? Exile? Exile bea mult si des si atunci stiu ca ma iubeste, doar atunci, mai mult decat vreodata, decat atunci cand Exile m-a avut. Si-mi vorbeste despre el, despre mine, imi povesteste cum am fost si cum o sa fiu. Exile e un om real, e un om frumos, inalt, cu buze moi si ochi imensi. Exile e ardelean si vorbeste cu accent.)

Exile are 21. Aveam o bratara, Exile, pentu tine, dar pe care am dat-o unui alt barbat. Nu e ca si cum te-am tradat, Exile.

Cine dracu e Exile, de fapt?

Exile esti tu.

Tu, da.

Da, la tine ma refer.

Sun-o pe Dee Dee si intreab-o cat sufar.

Stiu ca-ti pasa, Exile.

Ma iubesti, Exile, cum te iubesc si eu.

Cu drag, pentru Anthraxx,

Arsura.

http://www.youtube.com/watch?v=_uSqWYzKJkw (pentru tine, Exile)

19.

Strainul

Sarutam mereu podele cand treceam prin geamuri

si spargeam timpanuri

cu rasete murdare de oras,

cu soare strans in brate,

cu trupuri lungi de ate.

Eram, pana la urma, doi straini;

iti stiam doar numele si mersul in zigzag,

iti auzeam vocea din mii,

si-n fiecare zi

mi-o agatam la gat, ca pe-un sirag.

Era mereu asa, ca un cutremur scurt,

mai slab cand saruta locomotiva,

si mai puternic cand soptea sa ma iubeste.

Si-l credeam si stii de ce?

Pentru ca simteam sa oamenii frumosi nu mint,

cand toarna in pahare de cristal apa si spirt,

cand isi infig in vene primaveri senile.

Te vedeam mereu printre sine,

prin trenuri straine

si urate,

sau alteori lovit de ele pe brate, pe frunte,

cu sange ce mirosea frumos,

a ghiocel prea tanar omorat si stors,

strangulat.

Imi devenise drag si paru-ti parfumat,

si ochii mici, parca in plus pe fata ta

perfecta.

Erai singurul strain pe care-l cunosteam cu-adevarat.

Pe care l-as fi sarutat,

daca n-avea buzele prea arse de soare,

atat de tare,

ca topeau pahare.

Pahare...

In care oamenii innoata ca-ntr-o mare,

cautand mereu ceva-ul pierdut.

Eu te gaseam mereu pe fundul drept

al paharului meu de vin fiert.

Culmea, zambeai.

Poate prea ametita de visat,

intr-o zi cand te-am vazut in toti strainii,

te-am salutat.

Si-a doua zi...

ai disparut din paharul gri.

Stiam de ce....nu mai erai doar un strain,

erai strainul meu.