duminică, 13 ianuarie 2019

Dumnezeu nu uita si nu iarta

Legile fizicii.
Karma.
Echilibrul din Univers.
Un Iisus sacrificat pe cruce.
Frumosul din oameni.
Natura, animalele, insectele, fiintele vii.
Aerul fara de care nu putem trai, pentru ca asa s-au asezat lucrurile in noi.

In orice definitie a Dumnezeului pe care o avem, fiecare dintre noi, intim, Dumnezeu nu uita si nu iarta. Si aseaza lucrurile cu un rost, chiar daca rostul asta este pur hazard, pura inlatuire de cauze si efecte, fara o filozofie anume a moralei.

Cunosti pe cineva, iubesti pe cineva, pierzi pe cineva. Acesta este ciclul complet al relatiilor umane, intr-o formula matematica atat de simpla, incat iti vine sa-ti dai pumni in cap gandindu-te la cat timp ai pierdut incercand sa intelegi fapte, motive. Nu.

Esti un om bun, faci lucruri bune, ti se intampla mizerii, pentru ca undeva in Univers, in exact acelasi moment, un dobitoc ca tine se gandeste sa faca lucruri bune altei persoane, nu tie, si atunci echilibrul trebuie mentinut prin mizerii care ti se intampla tie. Aceasta este formula simpla a cazualitatii. Sunt razboaie in Siria, pentru ca noi sa avem Iphone X. Atat de simpla, incat iti vine sa-ti dai pumni in cap gandindu-te la cat timp ai pierdut incercand sa intelegi ce ai gresit. Nu.

Iti pierzi cainele pe strada si nu-l mai gasesti niciodata; ajunge la adapost si in 14 zile este omorat, pentru ca nimeni nu l-a vrut, desi tu il cauti disperat, imparti pliante, pui afise, dai share-uri pe Facebook. Cainele tau este omorat, pentru ca undeva in univers, in exact acelasi moment, sunt oameni care mor de foame, fara acces la apa potabila pe o raza de zeci de kilometri, si tu trebuie sa-ti inveti lectia. Dar nu e nicio lectie. Nu.

Hazardul isi are rostul lui in echilibrul din Univers. Razboaiele, molimele, copiii cu handicap, foamea. E felul Universului de a-si da un refresh. Pentru ca Dumnezeu nu uita si nu iarta.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu