Pentru ca...din nou...pentru ca tu, D.

Pentru ca uneori lucrurile simple sunt mai complicate decat credeam noi. Si pentru ca lucrurile simple pot avea ochii mari si o acnee negata cu ardoare.

Stii, e important pentru mine sa ma obisnuiesti cu fata asta a ta noua, ne-acneica, desi trebuia sa fie asa, si cu zambetul asta nou, inocent dar neinocent. Cu tine asta care stai la granita dintre doi oameni diferiti : tu-copilul dragut pe care il cunosteam si care nu credeam, refuzam complet sa cred ca are sa creasca vreodata si tu - adolescentul proaspat si inalt, cu un inceput de boala grava, incurabila pe chip - boala denumita in popor masculinitate.

Stiu, ai incercat sa imi arati firescul lucrurilor, etapele prin care ai trecut firesc, fara mine. Trecerea n-a fost simpla, insa rezultatul mi-e destul de strain. Nu stiu ce se intampla in capul ala brunet. Nu stiu ce se va intampla maine acolo.Eu stiu doar ce se intampla candva demult si mi-e de-ajuns. Si gata, am zis, nimic nu se mai schimba, copiii nu mai cresc si privirea ramane etern inocenta. Asta e lumea mea ideala.

Intoarce foaia, mai povesteste despre cine ai ajuns. Si poate curand am sa cred minciuna asta strundata ca toti copiii cresc si devin altcineva peste noapte.

Cu dragoste,

Urzica Geo.